Sofia Vicoveanca

0
166

Sofia Vicoveanca (data nașterii – 23 septembrie 1941) este și va rămâne un etalon folcloric pentru generații întregi de interpreți. Numele domniei sale rezonează cu eleganță, calitatea și tot ce are mai viu și mai curat folclorul românesc.

S-a născut în anul 1941, în comuna Toporăuți, foarte aproape de Cernăuți, în vremurile tulburi ale celui de-al Doilea Război Mondial. Sofia Fusa, căci acesta este numele său real, provine dintr-o familie de oameni înstăriți, negustorii Gheorghe și Veronica Fusa, care aveau în comuna natală animale, case și prăvălie. Însă în vremurile acelea de tristă amintire, tatăl său a fost luat prizonier de ruși, după anexarea Bucovinei de Nord, în urma pactului criminal Ribbentrop-Molotov din fatidicul an 1939. În urma acestor evenimente nefericite, alături de mamă s-a refugiat în Regat, în comuna Vicovul de Jos, aflată în județul Rădăuți ale acelor vremuri, partea Rădăuților rămasă în Patria Mamă.




A avut o copilărie grea, marcată de neajunsurile provocate de pierderea averii părintești și a lipsurilor provocate de război și de cele întâmplate după război, când marea foamete din 1946-1947, provocată de o secetă cumplită, s-a așternut în toată țara și a fost însoțită de supra-colectarea sovietică a alimentelor; populația fiind privată de alimentele minime supraviețuirii. Însă aceste momente nu au doborât-o ci au determinat-o să lupte cu îndârjire. De la 6 anișori a fost învățată să se descurce, să gospodărească, să croiască și să muncească la muncile câmpului pentru a se întreține alături de mama sa. “Mi-a plăcut să muncesc, pentru că munca înlătură singurătatea și urâtul… Azi munceam, mâine mâncam. Așa mi-a fost toată copilăria.” (1)

“Tata s-a întors din lagăr cu o astenie nervoasă, a venit marcat din cauza suferinței și nu voia să mă audă cântând. Voia liniște și curățenie în casă… Trecusem de 14, 15 ani, vârsta la care încep fetele să iasă la horă, dar eu, pentru că eram o fată refugiată, necăjită, din părinți foarte săraci, nu aveam voie, așa spunea tatăl meu, iar mama era de acord – să port cămăși înflorate, colorate. Totul trebuia făcut cu discreție…” (1)

Aceste activități nespecifice copilăriei i-au înlesnit studiu. Singurele momente culturale la care a putut să mai aibă acces au rămas evenimentele, sărbătorile și aniversările satului, unde participă alături de mamă. Au trecut ani grei până la începuturile adolescenței și abia atunci, după o lungă perioadă de prizonierat în lagărele rusești, tatăl se întoarse acasă.

Au fost vremuri dificile, destul de greu de înțeles pentru noi cei care nu le-am trăit sau le trăim doar din imaginație. “Salvarea artistică” a Sofiei Vicoveanca a venit chiar mătușa sa din Vicov. Vedea în Sofia un talent nebănuit de alții. Ambiția ei din tinerețe, de a se realiza artistic, și-o dorea transpusă de micul vlăstar și astfel, cu pretextul ca o luă la diverse munci, mergeau împreună să se intereseze cum o poate înscrie la studii în Suceava. Această dorință acerbă a fost fructificată de tânăra Sofia realizând ce înseamnă șansa care i s-a oferit. Odată cu isprăvirea Școlii Populare de Artă din Suceava, în urma unui concurs desfășurat în anul 1959 a devenit solistă a Ansamblului de cântece și dansuri “Ciprian Porumbescu”, unde va activa aproximativ patru decenii.

“Nu m-am gândit niciodată să fiu solistă, dar la examenul pentru început de stagiune eu am cântat un cântec popular. Juriul a decis că-i musai să cânt de-atunci încolo muzică populară.” (2)

Probabil că v-ați întrebat de unde provine presudonimul “Vicoveanca”. Sofia Fusa, apoi Sofia Micu, în urma căsătoriei cu ziaristul Victor Micu, a primit acest pseudonim din partea directorului ansamblului “Ciprian Porumbescu”. Acesta consideră că numele “Fusa” nu are rezonanță scenică și astfel i-a căutat un nume atrăgător. Inițial a intitulat-o Sofia de la Vicov, pentru ca mai apoi să îi spună Sofia Vicoveanca (după numele localității de proveniență) și acest nume scenic a rămas până în zilele noastre. Sofia și-a creat încă de la începutul carierei sale o cărăruie stilului propriu de interpretare, acompaniat cu o ținută scenică de neimitat. Această ținută scenică i-a fost formată sub atenta observație a maestrului coregraf Ilona Iacob, care a ajutat-o să aibă încredere în forțele proprii, în frumusețea și în calitățile pe care le are.

„Cea care m-a pregătit pentru ținuta scenică, m-a făcut să mă simt frumoasă şi demnă a fost maestrul coregraf Ilona Iacob. (…) Ea a scos om din mine! … De aici a pornit dorinţa mea să am graţie, să fiu feminină, delicată, distinsă”. (3)

După cum mărturisește chiar domnia sa, a dorit să aducă în prim-plan cântecul, prin care a încercat din răsputeri să ajungă în mintea publicului, nu în privirea sa, ca o femeie frumoasă.

Câțiva ani mai târziu, în 1965, apare primul album disc Electrecord. Era primul dintr-o serie lungă care cuprinde până în anul curent peste 40 de materiale discografice și sute de cântece culese sau primite de la mama sa, înregistrate și interpretate în stil propriu. Interesant este faptul că niciodată nu a interpretat melodii din repertoriul altor interpreți. A preferat să fie unică, atât prin port cât și prin cântecele pe care le-a cules din bazinul cultural al Rădăuților.

A doua schimbare importantă în cariera domniei sale a venit odată cu nașterea băiatului Vlad Bogdan Micu. Pe lângă bucuria normală a oricărei mame care își ține pentru prima dată pruncul în brațe, a avut parte și de o modificare radicală a vocii, care a devenit dintr-odată gravă, glasul coborându-i cu o terță, forțând-o astfel să inițieze o serie de schimbări în ceea ce privește ținuta și stilul interpretativ. Dacă înainte apărea pe scenă cu catrința scurtă, codițe și pantofi, după naștere, s-a hotărât să aducă costumul alb-negru, bătrânesc, de la munte. Odată cu schimbarea costumului și a vocii, inconfundabile, și-a schimbat și repertoriul care a rămas actual până în zilele noastre. Această schimbare i-a adus și mai multă popularitate și i-a desenat cariera într-o ascendență neîntreruptă.

„Ce schimbare în viața mea artistică! Până atunci purtăm catrința scurtă, dar când am văzut că vocea începuse să-mi sune atât de grav, am ales costumul alb-negru de la munte, am schimbat și repertoriul, și am devenit ceea ce sunt astăzi.” (1)

Expoziție de costume populare …

Ca orice mare artist care se respectă, Sofia Vicoveanca a dorit să lase o mică urmă în pământul cultural al acestei țării. În acest sens, a cumpărat o căsuță mică în Vicov unde a organizat o expoziție tradițională.

“Am vrut să expun aceste lucruri pentru generaţiile care vor veni. Vreau să ştie care sunt valorile noastre.” (3)

A dorit să ofere șansa generațiilor viitoare de a vedea o colecție de obiecte populare vechi și costume tradiționale românești făcute de țăranii romani. A adăugat colecției numeroasele costume primite din partea unor mari interpreți precum Veta BirișSava Negrean Brudașcu, regretatul Liviu VasilicăMaria Ciobanu, Maria Murgoci, Geta Postolache s.a.m.d. și costume pe care Sofia le-a purtat de-a lungul timpului.

Filmografie

Sofia Vicoveanca nu s-a rezumat numai la cariera muzicală, cochetând și cu actoria. A jucat în filme precum: “Baltagul” – Vitoria Lipan, “Orașul văzut de sus” – rolul Nastasiei (1975), “Urgia” (1977), “Cântarea României”, “Vânătoarea de vulpi” – rolul nevestei lui Pătru cel Scurt (1980), “Ochi de urs”- rolul nanei Floarea (1982), “Sarea în bucate” – rolul împărătesei (2001), “Casa de vis” – rolul mamei Nadoleanca și a asigurat coloana sonoră pentru filme precum “Ciprian Porumbescu” (1972) ori “Dimitrie Cantemir” (1973). A mai jucat și în filme de scurt metraj precum “Omule, pomule” ,”De dor de frumos pe lume”, “Lumini și umbre”, “Povestea lemnului care cântă”, “Să învățăm să cântăm românește” unde îi regăsim aceiași autenticitate cu care ne-a impresionat și pe scena marilor săli de concerte.

Poezia sufletului …

De-a lungul timpului o pasiune lirică a răsărit în sufletul Sofiei. Refugiul în brațele poeziei se datorează momentelor de singurătate care s-au accentuat de la stingerea soțului domniei sale, din anul 2001. Este un pansament al momentelor solitare și un prieten de nădejde al veșnicei tinereți sufletești. A publicat 3 volume de poezii: ”Dureri ascunse” (1996), ”Cu inima-n palme” (2004) și ”Taine în adânc păstrate” (2009).

Pe lângă poezie și desenele în creion, artista se bucură de cele mai frumoase clipe petrecute în compania celor două nepoțele minunate pe care le adoră și le iubește nespus.



În întreaga sa carieră, Sofia Vicoveancă a obținut numeroase distincții și premii, firești având în vedere cele 6 decenii de când slujește cu abnegație muzica românească tradițională.

Dintre acestea enumerăm:

    • “Meritul Cultural” clasa a IV-a (1973);
    • Medalia “Tudor Vladimirescu” cl. I (1975);
    • Medalia “Meritul Cultural” cl. I (1976);
    • Crucea Națională “Serviciul Credincios” clasa a III-a (2002)
    • Ordinul Național “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria D – “Arta -Spectacolului”(2004)

De asemenea, este Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), Ion Creangă, comună din județul Neamț și Ciocârlău, din județul Maramureș.

Sofia Vicoveanca

„Munca aduce foarte multă bucurie, nimic nu-ți pică din cer, nimeni nu-ți dă. Dacă nu muncești, nu ai! ” (2)

Sofia Vicoveanca – Muzică Populară de Joc

Dacă întâmpinați probleme în utilizarea acestui playlist (listă de redare) citiți următoarele instrucțiuni.

Lista de redare conține 25 de videoclipuri (durata: ~ 1 oră):

    1. Asta-i hora mare
    2. Lăsați hora slobodă
    3. Hai opincă bate, bate
    4. Astăzi joc și mă simt bine
    5. Singură-mi fac voie bună
    6. Mai bădiță, mai Mitruș
    7. Jocul Țapinarilor
    8. Hai bade-n joc și om petrece
    9. Oameni dragi și lume bună
    10. Petrișor de la Fălcău
    11. Sus, piciorul, lelișoară
    12. Când îmi văd opinca ruptă
    13. Fost-ai bade mândru-n lume
    14. Păcat c-am îmbătrânit
    15. Mai băiete, floare rară
    16. Hai cu toții la bălăceală
    17. Asta-i joc din Bucovina
    18. Lelița cu mult lipici
    19. La badea cu multe oi
    20. Haida, hai cu Doamne ajută
    21. Dumnezeu cât îi de mare
    22. Săpușor nu te varsă
    23. Mai Ionică, spic de grâu
    24. Cu bărbatu’ băutor
    25. Din Bosanci îi bădiță

Colaj de Joc II


Lista de redare conține 36 de videoclipuri (durata: 1 ora, 27 de minute):

  1. Ca la Vicov
  2. Așa ca la noi, mai rar
  3. Omule, Pomule
  4. Trage hora înspre mine
  5. Când aud fluier și scripca
  6. Bade mă întreabă mama
  7. Hora cu strigături
  8. Hai la joc, la joc, la joc!
  9. C-așa jucau bătrânii
  10. Doamne, cât mi-ar sta de bine!
  11. Scripcă, cine te-o scornit
  12. Ca la noi, la nimenea
  13. Când mergi bade la pădure
  14. Tulpănel cu trei puiuți
  15. Să trăiască omul meu
  16. Hai la joc, mai, vătăjei
  17. Cine-n lume o scornit jocul
  18. Ciuboțica, hai la joc
  19. Așa-i fata vicoveanca
  20. De dragoste
  21. Ce faci lele Năstasie?
  22. Mândru-i jocul de feciori
  23. Gospodarii satului
  24. Asta-i hora bătrânească
  25. Jocul arcanului
  26. Cine la joc nu se prinde
  27. Cine nu-i cu horile
  28. Hora de la Stupca
  29. Dragi îmi mai sunt horile
  30. Trilișeștii din Iaslovăț
  31. La o parte, faceți loc
  32. Mult mi-i drag să cânt, să joc
  33. Pe imașul satului
  34. Joc din Vicov
  35. Zi-mi, scripcare, la găină!
  36. Pentru toți românii mei

Emisiuni de colecție

  1. În culisele neamului (durata: 1 oră, 9 minute)
  2. Comorile Neamului (durata: 47 de minute)
  3. Emisiunea “Zestrea neamului”- Partea I și II (durata: 2 ore, 7 minute)

Sofia Vicoveanca – Colinde de Crăciun, Jocuri și Tradiții de Iarnă


Lista de redare conține 14 colinde de Crăciun și jocuri de iarnă (durata: 53 de minute):

  1. Sculați gospodari, sculați! (Colind)
  2. Jocul Caprelor
  3. Crenguța cu flori de mar
  4. Hai, primiți colinda-n casă
  5. Ursăreasca
  6. Jocul ursului
  7. Gospodină, gazdă mare
  8. În seara de Crăciun
  9. Dacă n-ar fi sărbători
  10. Leru-i Doamne, ler
  11. Plugușorul
  12. Sculați, Sculați, vă pregătiți (colindă)
  13. Bună sara până-n zori
  14. Obiceiuri de iarnă

Legături externe:
(1) – Interviu cu doamna Sofia Vicoveanca (Revista Tango);
(2) – Interviu acordat doamnei Corina Pavel: “Tuturor romanilor, sănătate și pâine caldă pe masă” (Formula AS);
(3) – Interviu acordat doamnei Carmen Ciripoiu: “Vocea mea nu se confundă” (Taifasuri);
(4) – Pagina oficială de Facebook.

Etichete: colinde, Sofia Vicoveanca biografie, colaj, melodii vechi, SofiaVicoveanca, data nasterii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here