Muzica Lăutărească

0
777

Muzica Lăutărească mai este cunoscută astăzi (în special în zona Munteniei și a Olteniei) și că muzica țigănească sau muzica lăutărească-țigănească. Nu se cunoaște cu exactitate dată la care au apărut primii lăutari, atât din lipsa documentelor cât și a numărului mic de specialiști care studiază acest subiect. Cunoaștem doar că primele mențiuni ale lăutarilor muzicieni care aveau statut de robi ai domnului, boierilor și chiar ai mănăstirilor datează încă din sec XVI-lea. Recunoscuți ca meseriași și prețuiți pentru talentul lor, lăutarii erau bunurile cele mai scumpe în diferitele tranzacții care se făceau atunci când erau dați ca zestre fetelor de măritat.




Muzica lăutărească este interpretată de lăutari țigani, care sunt majoritari, dar și de lăutari români. Termenul de lăutar provine de la laută, cunoscută până aproape de secolul trecut sub forma românească veche de “alăută”(care provine din arabescul al’ûd) venit pe filiera orientală. În perioada respectivă prin alăutar erau desemnați cei care cântau la un instrument cu coarde. Mai târziu, în sec. XVIII, prin termenul de alăutar era atribuit tuturor membrilor unui taraf.

Lăutăria s-a perpetuat din generație în generație ca o meserie de familie. Băieții învățau încă de mici un instrument de la bărbații din familie ori rude și îi însoțeau pe aceștia la nunți. Fiecare lăutar trebuia să stăpânească până la 400 de melodii, un repertoriu ce se transmitea din tată în fiu. Odată ce stăpâneau bine instrumentul, repertoriu și stilul muzical băieții începeau să creeze la rândul lor, îmbogățind astfel repertoriul primit. Lăutarii erau mai valoroși cu cât repertoriul lor era mai bogat, iar crearea și adaptarea cântecelor era continuă. Lăutăria este pentru cei care o practică atât o sursă a existenței lor cât și un mod de ierarhizare socială și solidarizare comunitară.

Este de menționat faptul lăutarii țigani se consideră elita țiganilor atât datorită muzicii pe care o interpretează (pentru că muzica interpretată de ei poate fii înțeleasă doar de clasele superioare ale etniei lor și de români) dar și pentru faptul că ei muncesc și respectă normele de conviețuire socială, reușind astfel să se integreze foarte ușor în societatea românească. Foarte interesant este că mulți dintre lăutarii de etnie romă doresc să li se spună țigani respingând termenul de rrom (tocmai din această cauză am folosit în această pagină termenul de “țigan” și nu de rrom; pentru lăutarii vechi, lăutarii adevărați termenul de rrom este considerată o jignire).

Sursa de inspirație a vechilor lăutari a fost până la instalarea domniilor fanariote cea pastorală, la care s-a adăugat muzica bizantină cântată în biserici. Începând cu sosirea fanarioților, care introduc în Țările Române obiceiurile și muzica lor, lăutarii își găsesc o nouă sursă de inspirație, în urma interacționării cu interpreții domnilor greci și a vizitelor în marile orașe orientale, apărând primele cântece de inspirație turcească. Odată cu deschiderea României nou formate către Europa vestică, apar în cântecele lăutărești și primele influențe europene. Muzica europeană a început să fie amestecată cu cea turcească sau chiar să o substituie. Lăutarii și-au adaptat în continuare repertoriul atât din cauza influențelor aduse din exterior cât și datorită publicului.

Astfel, sursele de inspirație de-a lungul timpului au fost atât folclorul sătesc (doine, cântece bătrânești) cât și cel orășenesc. La acestea au fost introduse elemente grecești, turcești (geamparale) și arabe pentru că începând cu sfârșitul sec. al XVIII-lea să apară influența rusească. Elementul național pătrunde în cântecul lăutăresc, pentru ca apoi să fie influențați de către muzica primilor compozitori care au apărut în țara noastră.

În ceea ce privește instrumentația putem enumera ca instrumente folosite încă din vechile perioade: fluierul, naiul, cobza, vioară la care s-au adăugat violoncelul și canonul. La aceste se mai adaugă țambalul, clarinetul, taragotul, saxofonul și alte instrumente folosite în funcție specificul și tradițiile fiecare zone a țării. În ultimele decenii au început să fie folosite și instrumente moderne precum orga sau chitară electrică.

Vasile Pandelescu – Comori ale muzicii lăutărești (acordeon)

Daca intampinati probleme in utilizarea acestui playlist (lista de redare) cititi urmatoarele instructiuni

Lista de redare conține 46 de melodii (durata: ~ 2 ore și 30 de minute):

  1. Supărat am fost de mic
  2. Așa trec zilele mele
  3. Sârbă de la Craiova
  4. Hora de la Poiana de Jos
  5. Mi-au furat mândrele somnul
  6. Hora de la Albeni
  7. Sârba de la malul spart
  8. Horă de la Cobia
  9. Sârbă de la Priboieni
  10. Horă de la Dărmănești
  11. Vasile Pandelescu
  12. Horă de la Leordeni
  13. Sanie cu zurgălăi
  14. Mândro, ce mult te-am iubit
  15. Horă de la Petrești
  16. Când e omul supărat
  17. Vasile Pandelescu
  18. Horă de la Dițești
  19. Vasile Pandelescu
  20. De-ai fi mândro lângă mine
  21. Geamparalele
  22. Sârbă de la Pătroaia
  23. Cântec de dragoste
  24. Vasile Pandelescu
  25. Hora de la Valea Mare
  26. Horă de la Goștinari
  27. Dor de frați, dor de părinți
  28. Ca la nuntă
  29. Sârbă de la Arsuri
  30. Sârbă de la Hulubești
  31. Hora de la Lipia
  32. Horă de la Găiești
  33. Pusei caii la căruță
  34. Ungurica din Muscel
  35. De-ar ști lumea de ce beau
  36. Cântec de ascultare de la Pătroaia
  37. Sârba de la Pitești
  38. Sârbă de la Palazu
  39. Brează de la Hulubești
  40. Când aud cucul cântând
  41. Horă la trei de la Titu
  42. Hora de la Olari
  43. M-am născut fără noroc
  44. Singurel mai sunt pe lume
  45. Brâul de la Corbii Mari
  46. Pădure, soro pădure

Muzica Lăutărească Veche – Colaj cu Marii Lăutari

Daca intampinati probleme in utilizarea acestui playlist (lista de redare) cititi urmatoarele instructiuni

Lista de redare conține 18 melodii (durata: 55 de minute):

    1. Gabi Lunca – Cu-o damigeană și-un pahar
    2. Romica Puceanu – Ia mai da o damigeană (Aș muncii la plug și coasa)
    3. Gabi Lunca – La cârciuma de la drum
    4. Dona Dumitru Siminică – Lelița Floare
    5. Gabi Lunca – Am crescut băieți și fete
    6. Dona Dumitru Siminică – Ce mi-e mie drag pe lume
    7. Gabi Lunca, Ion Onoriu & Toni Iordache – Mama mea e florăreasă
    8. Cântecul lui Zavaidoc
    9. Dona Dumitru Siminică – Am iubit și am să iubesc
    10. Romica Puceanu – Șaraiman și șaraiman
    11. Constantin Eftimiu – De ești supărată
    12. Zavaidoc – Aseară fusei la una
    13. Barbu Lăutarul – Ion Luican
    14. Făramiță Lambru – La calul bălan
    15. Ion Albeșteanu – De-ar fi noaptea trei conace
    16. Constantin Eftimiu – Din Ploiești până-n Gheboaia
    17. Fănica Vișan – Dă-mi Boierule Nevasta!
    18. Ion Albeșteanu – Omule cu caii buni
Muzică Lăutărească de Ascultare – Colaj I

Dacă întâmpinați probleme în utilizarea acestui playlist (listă de redare) citiți următoarele instrucțiuni.
Lista de redare conține 12 melodii (durata: 54 de minute):

  1. Nicușor Boieru – Ce om bun e tata și măicuța mea
  2. Livia Diricel – Ce credeau dușmanii mei
  3. Taraful din Clejani – Pe drumul pe care merg eu
  4. Livia Diricel – Dă-mi Doamne și nu-mi da mult
  5. Taraful din Clejani – Cucu’ și corbu’
  6. Livia Diricel – Dacă nu-s tânăr degeaba
  7. Livia Diricel – Câte griji are o mamă
  8. Taraful din Clejani – Dor de mamă
  9. Livia Diricel – M-am născut copil sărac
  10. Taraful din Clejani – Cine numele mi-l poartă
  11. Livia Diricel – De-ar avea inima gură
  12. Doru Diricel – Of lume maine dacă mor

Muzica Lăutărească de Ascultare – Colaj II

Lista de redare conține 10 melodii (durată: ~1 oră):

  1. Costică Boieru – Mă ține lumea cu bani
  2. Nelu Ploieșteanu – Am iubit și-am să iubesc
  3. Nelu Ploieșteanu – Căpitane de județ (Spune, spune moș bătrân)
  4. Cornelia Catânga – Spune, spune pui de corb
  5. Moșule te-aș întreba (mel. Ionel Tudorache)
  6. Ionel Tudorache – Salcamule de la drum
  7. Taraful Zaharia din Mârşa (Giurgiu) – Live
  8. Cornelia Catânga – Un părinte poate crește
  9. Cornelia Catânga – Mama mea e florăreasă
  10. Costică Boieru – Mă învățai la neveste

Colaj III

Lista de redare conține 8 melodii (durata: 31 de minute):

    1. Viorica și Ioniță din Clejani – Țuica țuiculița
    2. Livia Diricel – Când bei Cotnari sau fetească
    3. L. Diricel – Tot pe sus, pe sus, pe jos
    4. L. Diricel – Ferice de cine poate
    5. L. Diricel – Uită-te lume și vezi
    6. Costică Boieru – Mulți ar vrea ca să mă vadă
    7. C. Boieru – La nunta băiatului
    8. C. Boieru – Mi-aduc aminte și plâng

Ionel Tudorache – Live

Lista de redare conține 8 melodii (durata: 44 de minute):

  1. Bate un vânt rece din baltă, la Chilia în port
  2. Inimă și inimioară (La poartă la Brăilița)
  3. Foaie verde mar domnesc
  4. Foaie verde solz de peste (Un părinte poate crește)
  5. Mă bate vântu` mă bate
  6. Salcamule de la drum
  7. Tot am zis că numai fac
  8. Pe ulița Armenească
    Muzica Lautareasca

Muzica Lăutărească Instrumentală – Lăutarii Vechi

Dacă întâmpinați probleme în utilizarea acestui playlist (listă de redare) citiți următoarele instrucțiuni.
Lista de redare conține 9 melodii (durata: 23 de minute):

  1. Vasile Pandelescu – Supărat am fost de mic
  2. Toni Iordache – Hora de la Baldana
  3. Ion Onoriu – Hora lăutărească
  4. Constantin Mirea – Cântec de ascultare și Hora
  5. Marcel Budală – Sârbă de la Câmpulung
  6. Frații Șerban – Hora de la Petrechioaia
  7. Ilie Udila – Sârbă de la Băilești
  8. Ilie Udila – Hora de la Ștefănești
  9. Fănică și Damian Luca – Am un leu
  10. Ion Onoiu – Hora ca la Fântânele

S-ar putea să va placa și:

  1. Muzică populară de petrecere
  2. Sarbe și hore românești
  3. Muzică populară banățeană
  4. Muzică populară moldovenească
  5. Muzică populară din Ardeal
  6. Muzică populară din Maramureș

Etichete: Muzica lautareasca veche online, Mari lautari romani, muzică lautarească, muzicalautareasca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here