Sofia Vicoveanca

Sofia Vicoveanca (data nasterii – 23 septembrie 1941) este si va ramane un etalon folcloric pentru generatii intregi de interpreti. Numele domniei sale rezoneaza cu eleganta, calitatea si tot ce are mai viu si mai curat folclorul romanesc.

S-a nascut in anul 1941, in comuna Toporauti, foarte aproape de Cernauti, in vremurile tulburi ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sofia Fusa, caci acesta este numele sau real, provine dintr-o familie de oameni instariti, negustorii Gheorghe si Veronica Fusa, care aveau in comuna natala animale, case si pravalie. Insa in vremurile acelea de trista amintire, tatal sau a fost luat prizonier de rusi, dupa anexarea Bucovinei de Nord, in urma pactului criminal Ribbentrop-Molotov din fatidicul an 1939. In urma acestor evenimente nefericite, alaturi de mama s-a refugiat in Regat, in comuna Vicovul de Jos, aflata in judetul Radauti ale acelor vremuri, partea Radautilor ramasa in Patria Mama.




A avut o copilarie grea, marcata de neajunsurile provocate de pierderea averii parintesti si a lipsurilor provocate de razboi si de cele intamplate dupa razboi, cand marea foamete din 1946-1947, provocata de o seceta cumplita, s-a asternut in toata tara si a fost insotita de supra-colectarea sovietica a alimentelor; populatia fiind privata de alimentele minime supravietuirii. Insa aceste momente nu au doborat-o ci au determinat-o sa lupte cu indarjire. De la 6 anisori a fost invatata sa se descurce, sa gospodareasca, sa croiasca si sa munceasca la muncile campului pentru a se intretine alaturi de mama sa. “Mi-a placut sa muncesc, pentru ca munca inlatura singuratatea si uratul… Azi munceam, maine mancam. Asa mi-a fost toata copilaria.” (1)

Aceste activitati nespecifice copilariei i-au inlesnit studiu. Singurele momente culturale la care a putut sa mai aiba acces au ramas evenimentele, sarbatorile si aniversarile satului, unde participa alaturi de mama. Au trecut ani grei pana la inceputurile adolescentei si abia atunci, dupa o lunga perioada de prizionierat in lagarele rusesti, tatal se intoarse acasa.

“Tata s-a intors din lagar cu o astenie nervoasa, a venit marcat din cauza suferintei si nu voia sa ma auda cantand. Voia liniste si curatenie in casa… Trecusem de 14, 15 ani, varsta la care incep fetele sa iasa la hora, dar eu, pentru ca eram o fata refugiata, necajita, din parinti foarte saraci, nu aveam voie, asa spunea tatal meu, iar mama era de acord – sa port camasi inflorate, colorate. Totul trebuia facut cu discretie…” (1)

Au fost vremuri dificile, destul de greu de inteles pentru noi cei care nu le-am trait sau le traim doar din imaginatie.
“Salvarea artistica” a Sofiei Vicoveanca a venit chiar matusa sa din Vicov. Vedea in Sofia un talent nebanuit de altii. Ambitia ei din tinerete, de a se realiza artistic, si-o dorea transpusa de micul vlastar si astfel, cu pretextul ca o lua la diverse munci, mergeau impreuna sa se intereseze cum o poate inscrie la studii in Suceava. Aceasta dorinta acerba a fost fuctificata de tanara Sofia realizand ce inseamna sansa care i s-a oferit. Odata cu ispravirea Scolii Populare de Arta din Suceava, in urma unui concurs desfasurat in anul 1959 a devenit solista a Ansamblului de Cantece si Dansuri “Ciprian Porumbescu”, unde va activa aproximativ patru decenii.

“Nu m-am gândit niciodată să fiu solistă, dar la examenul pentru început de stagiune eu am cântat un cântec popular. Juriul a decis că-i musai să cânt de-atunci încolo muzică populară.” (2)

Probabil ca v-ati intrebat de unde provine presudonimul “Vicoveanca”. Sofia Fusa, apoi Sofia Micu, in urma casatoriei cu ziaristul Victor Micu, a primit acest pseudonim din partea directorului ansamblului “Ciprian Porumbescu”. Acesta considera ca numele “Fusa” nu are rezonanta scenica si astfel i-a cautat un nume atragator. Initial a intitulat-o Sofia de la Vicov, pentru ca mai apoi sa ii spuna Sofia Vicoveanca (dupa numele localitatii de provenienta) si acest nume scenic a ramas pana in zilele noastre. Sofia si-a creat inca de la inceputul carierei sale o cararuie stilului propriu de interpretare, acompaniat cu o tinuta scenica de neimitat. Aceasta tinuta scenica i-a fost formata sub atenta observatie a maestrului coregraf Ilona Iacob, care a ajutat-o sa aiba incredere in fortele proprii, in frumusetea si in calitatile pe care le are.

„Cea care m-a pregătit pentru ţinuta scenică, m-a făcut să mă simt frumoasă şi demnă a fost maestrul coregraf Ilona Iacob. (…) Ea a scos om din mine! … De aici a pornit dorinţa mea ardentă să am graţie, să fiu feminină, delicată, distinsă”. (3)

Dupa cum marturiseste chiar domnia sa, a dorit sa aduca in prim-plan cantecul, prin care a incercat din rasputeri sa ajunga in mintea publicului nu in privirea sa, ca o femeie frumoasa.

Cativa ani mai tarziu, in 1965, apare primul album disc Electrecord. Era primul dintr-o serie lunga care cuprinde pana in anul curent peste 40 de materiale discografice si sute de cantece culese sau primite de la mama sa, inregistrate si interpretate in stil propriu. Interesant este faptul ca niciodata nu a interpretat melodii din repertoriul altor interpreti. A preferat sa fie unica, atat prin port cat si prin cantecele pe care le-a cules din bazinul cultural al Radautilor.

A doua schimbare importanta in cariera domniei sale a venit odata cu nasterea baiatului Vlad Bogdan Micu. Pe langa bucuria normala a oricarei mame care isi tine pentru prima data pruncul in brate, a avut parte si de o modificare radicala a vocii, care a devenit dintr-odata grava, grasul coborandu-i cu o terta, fortand-o astfel sa initieze o serie de schimbari in ceea ce priveste tinuta si stilul interpretativ. Daca inainte aparea pe scena cu catrinta scurta, codite si pantofi, dupa nastere, s-a hotarat sa aduca costumul alb-negru, batranesc, de la munte. Odata cu schimbarea costumului si a vocii, inconfundabile, si-a schimbat si repertoriul care a ramas actual pana in zilele noastre. Aceasta schimbare i-a adus si mai multa popularitate si i-a desenat cariera intr-o ascendenta neintrerupta.

„Ce schimbare in viata mea artistica! Pâna atunci purtam catrinta scurta, dar când am vazut ca vocea incepuse sa-mi sune atât de grav, am ales costumul alb-negru de la munte, am schimbat si repertoriul, si am devenit ceea ce sunt astazi.” (1)

Expozitie de costume populare …
Ca orice mare artist care se respecta, Sofia Vicoveanca a dorit sa lase o mica urma in pamantul cultural al acestei tarii. In acest sens, a cumparat o casuta mica in Vicov unde a organizat o expozitie traditionala. A dorit sa ofere sansa generatiilor viitoare de a vedea o colectie de obiecte populare vechi si costume traditionale romanesti facute de taranii romani. A adaugat colectiei numeroasele costume primite din partea unor mari interpreti precum Veta Biriș, Sava Negrean Brudașcu, regretatul Liviu Vasilică, Maria Ciobanu, Maria Murgoci, Geta Postolache s.a.m.d. si costume pe care Sofia le-a purtat de-a lungul timpului.

“Am vrut să expun aceste lucruri pentru generaţiile care vor veni. Vreau să ştie care sunt valorile noastre.” (3)

Filmografie
Sofia Vicoveanca nu s-a rezumat numai la cariera muzicala, cochetand si cu actoria. A jucat in filme precum “Baltagul” – Vitoria Lipan, “Orasul vazut de sus” – rolul Nastasiei (1975), “Urgia” (1977), “Cantarea Romaniei”, “Vanatoarea de vulpi” – rolul nevestei lui Patru cel Scurt (1980), “Ochi de urs”- rolul nanei Floarea (1982), “Sarea in bucate” – rolul imparatesei (2001), “Casa de vis” – rolul mamei Nadoleanca si a asigurat coloana sonora pentru filme precum “Ciprian Porumbescu” (1972) ori “Dimitrie Cantemir” (1973). A mai jucat si in filme de scurt metraj precum “Omule, pomule” ,”De dor de frumos pe lume”, “Lumini si umbre”, “Povestea lemnului care canta”, “Sa invatam sa cantam romaneste” unde ii regasim aceiasi autenticitate cu care ne-a impresionat si pe scena marilor sali de concerte.

Poezia sufletului …
De-a lungul timpului o pasiune lirica a rasarit in sufletul Sofiei. Refugiul in bratele poeziei se datoreaza momentelor de singuratate care s-au accentuat de la stingerea sotului domniei sale, din anul 2001. Este un pansament al momentelor solitare si un prieten de nadejde al vesnicei tinereti sufletesti. A publicat 3 volume de poezii: ”Dureri ascunse” (1996), ”Cu inima-n palme” (2004) si ”Taine în adânc păstrate” (2009).

Pe langa poezie si desenele in creion, artista se bucura de cele mai frumoase clipe petrecute in compania celor doua nepotele minunate pe care le adora si le iubeste nespus.

In intreaga sa cariera, Sofia Vicoveanca a obtinut numeroase distinctii si premii, firesti avand in vedere cele 6 decenii de cand sulujeste cu abnegatie muzica romaneasca traditionala.
Dintre aceaste enumerem:
– “Meritul Cultural” clasa a IV-a (1973);
– Medalia “Tudor Vladimirescu” cl. I (1975);
– Medalia “Meritul Cultural” cl. I (1976);
– Crucea Natională “Serviciul Credincios” clasa a III-a (2002)
– Ordinul National “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter, Categoria D – “Arta -Spectacolului”(2004)
De asemenea, este Cetatean de Onoare al localitatilor Suceava, Radauti, Siret, Pojorata, Ciocanesti si Vicov (jud. Suceava), Ion Creanga, comuna din judetul Neamt si Ciocarlau, din judetul Maramures.

Sofia Vicoveanca

„Munca aduce foarte multă bucurie, nimic nu-ți pică din cer, nimeni nu-ți dă. Dacă nu muncești, nu ai! ” (2)

Sofia Vicoveanca – Muzica Populara de Joc


Lista de redare contine 25 de videoclipuri (durata: ~ 1 ora):

  1. Asta-i hora mare
  2. Lasati hora sloboda
  3. Hai opinca bate, bate
  4. Astazi joc si ma simt bine
  5. Singura-mi fac voie buna
  6. Mai badita mai Mitrus
  7. Jocul Tapinarilor
  8. Hai bade-n joc si om petrece
  9. Oameni dragi si lume buna
  10. Petrisor de la Falcau
  11. Sus, piciorul, lelisoara
  12. Cand imi vad opinca rupta
  13. Fost-ai bade mandru-n lume
  14. Pacat c-am imbatranit
  15. Mai baiete, floare rara
  16. Hai cu totii la balaceala
  17. Asta-i joc din Bucovina
  18. Lelita cu mult lipici
  19. La badea cu multe oi
  20. Haida, hai cu Doamne ajuta
  21. Dumnezeu cat ii de mare
  22. Sapusor nu te varsa
  23. Mai Ionica, spic de grau
  24. Cu barbatu’ bautor
  25. Din Bosanci ii badita

Colaj de Joc II


Lista de redare contine 36 de videoclipuri (durata: 1 ora, 27 de minute):

  1. Ca la Vicov
  2. Asa ca la noi, mai rar
  3. Omule, Pomule
  4. Trage hora inspre mine
  5. Cand aud fluier si scripca
  6. Bade ma intreaba mama
  7. Hora cu strigaturi
  8. Hai la joc, la joc, la joc!
  9. C-asa jucau batranii
  10. Doamne, cat mi-ar sta de bine!
  11. Scripa, cine te-o scornit
  12. Ca la noi, la nimenea
  13. Cand mergi bade la padure
  14. Tulpanel cu trei puiuti
  15. Sa traiasca omul meu
  16. Hai la joc, mai, vatajei
  17. Cine-n lume o scornit jocul
  18. Ciubotica, hai la joc
  19. Asa-i fata vicoveanca
  20. De dragoste
  21. Ce faci lele Nastasie?
  22. Mandru-i jocul de feciori
  23. Gospodarii satului
  24. Asta-i hora batraneasca
  25. Jocul arcanului
  26. Cine la joc nu se prinde
  27. Cine nu-i cu horile
  28. Hora de la Stupca
  29. Dragi imi mai sunt horile
  30. Trilisestii din Iaslovat
  31. La o parte, faceti loc
  32. Mult mi-i drag sa cant, sa joc
  33. Pe imasul satului
  34. Joc din Vicov
  35. Zi-mi, scripcare, la gaina!
  36. Pentru toti romanii mei

Emisiuni de colectie

  1. In culisele neamului (durata: 1 ora, 9 minute)
  2. Comorile Neamului (durata: 47 de minute)
  3. Emisiunea “Zestrea neamului”- Partea I si II (durata: 2 ore, 7 minute)

Sofia Vicoveanca – Colinde de Craciun, Jocuri si Traditii de Iarna


Lista de redare contine 14 colinde de Craciun si jocuri de iarna (durata: 53 de minute):

  1. Sculati gospodari, sculati! (Colind)
  2. Jocul Caprelor
  3. Crenguta cu flori de mar
  4. Hai, primiti colinda-n casa
  5. Ursareasca
  6. Jocul ursului
  7. Gospodina, gazda mare
  8. In seara de Craciun
  9. Daca n-ar fi sarbatori
  10. Leru-i Doamne, ler
  11. Plugusorul
  12. Sculati, Sculati, va pregatiti (colinda)
  13. Buna sara pana-n zori
  14. Obiceiuri de iarna

Legaturi externe:
(1) – Interviu cu doamna Sofia Vicoveanca (Revista Tango);
(2) – Interviu acordat doamnei Corina Pavel: “Tuturor romanilor, sanatate si paine calda pe masa” (Formula AS);
(3) – Interviu acordat doamnei Carmen Ciripoiu: “Vocea mea nu se confunda” (Taifasuri);
(4) – Pagina oficiala de Facebook.

Etichete: colinde, Sofia Vicoveanca biografie, colaj, melodii vechi, SofiaVicoveanca, data nasterii.




 

LEAVE A REPLY