Muzica Lautareasca mai este cunoscuta astazi (in special in zona Munteniei si a Olteniei) si ca muzica tiganeasca sau muzica lautareasca-tiganeasca. Nu se cunoaste cu exactitate data la care au aparut primii lautari atat din lipsa documentelor cat si a numarului mic de specialisti care studiaza acest subiect. Cunoasteam doar ca primele mentiuni ale lautarilor muzicieni care aveau statut de robi ai domnului, boierilor si chiar ai manastirilor dateaza inca din sec XVI-lea. Recunoscuti ca meseriasi si pretuiti pentru talentul lor, lautarii erau bunurile cele mai scumpe in diferitele tranzactii care se faceau ori atunci cand erau dati ca zester fetelor de maritat.

Muzica lautarească este interpretata de lautari tigani, care sunt majoritari, dar si de lautari romani. Termenul de lautar provine de la lauta, cunoscuta pana aproape de secolul trecut sub forma romaneasca veche de “alauta”(care provine din arabescul al’ûd) venit pe filiera orientala. In perioada respectiva prin alautar erau desemnati cei care cantau la un instrument cu coarde. Mai tarziu, in sec. XVIII, prin termenul de alautar era atribuit tuturor membrilor unui taraf.

Lautaria s-a perpetuat din generatie in generatie ca o meserie de familie. Baietii invatau inca de mici un instrument de la barbatii din familie ori rude si ii insoteau pe acestia la nunti. Fiecare lautar trebuia sa stapaneasca pana la 400 de melodii, un repertoriu ce se transmitea din tata in fiu. Odata ce stapaneau bine instrumentul, repertoriu si stilul muzical baietii incepeau sa creeze la randul lor imbogatind astfel repertoriul primit. Lautarii erau mai valorosi cu cat repertoriul lor era mai bogat iar crearea si adaptarea cantecelor era continua. Lautaria este pentru cei care o practica atat o sursa a existentei lor cat si un mod de ierarhizare sociala si solidarizare comunitara.

Este de mentionat faptul lautarii tigani se considera elita tiganilor atat datorita muzicii pe care o interpreteaza (pentru ca muzica interpretata de ei poate fii inteleasa doar de clasele superioare ale etniei lor si de romani) dar si pentru faptul ca ei muncesc si respecta normele de convietuire sociala, reusind astfel sa se integreze foarte usor in societatea romaneasca. Foarte interesant este ca multi dintre lautarii de etnie roma doresc sa li se spuna tigani respingand termenul de rrom (tocmai din aceasta cauza am folosit in aceasta pagina termenul de "tigan" si nu de rrom).

Sursa de inspiratie a vechilor lautari a fost pana la instalarea domniilor fanariote cea pastorala la care s-a adaugat muzica bizantina cantata in biserici. Incepand cu sosirea fanariotilor, care introduc in Tarile Romane obiceiurile si muzica lor, lautarii isi gasesc o noua sursa de inspiratie in urma interactionarii cu interpretii domnilor greci si a vizitelor in marile orase orientale, in urma carora apar primele cantece de inspiratie turceasca. Odata cu deschiderea Romaniei nou formate catre Europa vestica apar in cantecele lautaresti si primele influente europene. Astfel muzica europeana a inceput sa fie amestecata cu cea turceasca sau chiar sa o substituie. Lautarii si-au adaptat in continuare repertoriul atat din cauza influentelor aduse din exterior cat si datorita publicului. Astfel sursele de inspiratie de-a lungul timpului au fost atat folclorul satesc(doine, cantece batranesti) cat si cel orasanesc. La acestea au fost introduse elemente grecesti, turcesti (geamparale) si arabe pentru ca incepand cu sfarsitul sec. al XVIII-lea sa apara influenta ruseasca. Elemental national patrunde in cantecul lautaresc pentru ca apoi sa fie influentati de catre muzica primilor compozitori care au aparut in tara noastra.

In ceea ce priveste instrumentatia putem enumera ca instrumente folosite inca din vechile perioade: fluierul, naiul, cobza, vioara la care s-au adaugat violoncelul si canonul. La aceste se mai adauga tambalul, clarinetul, taragotul, saxofonul si alte instrumente folosite in functie specificul si traditiile fiecare zone a tarii. In ultimele decenii au inceput sa fie folosite si intrumente moderne precum orga sau chitara electrica.


Muzica Lautareasca Veche - Colaj cu Marii Lautari

Daca intampinati probleme in utilizarea acestui playlist (lista de redare) cititi urmatoarele instructiuni
Lista de redare contine 18 melodii (durata: 55 de minute):
1. Gabi Lunca - Cu-o damigeana si-un pahar
2. Romica Puceanu - Ia mai da o damigeana (As muncii la plug si coasa)
3. Gabi Lunca - La carciuma de la drum
4. Dona Dumitru Siminica - Lelita Floare
5. Gabi Lunca - Am crescut baieti si fete
6. Dona Dumitru Siminica - Ce mi-e mie drag pe lume
7. Gabi Lunca, Ion Onoriu & Toni Iordache - Mama mea e florareasa
8. Cantecul lui Zavaidoc
9. Dona Dumitru Siminica - Am iubit si am sa iubesc
10. Romica Puceanu - Saraiman si saraiman
11. Constantin Eftimiu - De esti suparata
12. Zavaidoc - Aseara fusei la una
13. Barbu Lautarul – Ion Luican
14. Faramita Lambru - La calul balan
15. Ion Albesteanu - De-ar fi noaptea trei conace
16. Constantin Eftimiu - Din Ploiesti pana-n Gheboaia
17. Fanica Visan - Da-mi Boierule Nevasta!
18. Ion Albesteanu - Omule cu caii buni
Muzica Lautareasca

Muzica Lautareasca Instrumentala

Daca intampinati probleme in utilizarea acestui playlist (lista de redare) cititi urmatoarele instructiuni
Lista de redare contine 9 melodii (durata: 23 de minute):
1. Toni Iordache - Hora De La Baldana
2. Ion Onoriu - Hora lautareasca
3. Constantin Mirea - Cantec de ascultare si Hora
4. Marcel Budala - Sarba de la Campulung
5. Fratii Serban - Hora de la Petrechioaia
6. Ilie Udila - Sarba de la Bailesti
7. Ilie Udila - Hora de la Stefanesti
8. Fănică și Damian Luca - Am un leu
9. Ion Onoiu - Hora ca la Fantanele








S-ar putea sa va placa si:
  1. Muzica populara de petrecere
  2. Sarbe si hore romanesti
  3. Muzica populara banateana

Etichete: Muzica lautareasca veche online, Mari lautari romani, muzică lautarească, muzicalautareasca.

Trimiteţi un comentariu

* Daca aveti informatii care pot ajuta la imbunatatirea acestei pagini puteti lasa un comentariu sau ne puteti trimite un mail folosind pagina de contact.
** Comentariile sunt moderate. Nu acceptam spamul, comentariile care nu au continut sau cele care nu contin un limbaj decent.

 
Top