Maria Lataretu

La data de 7 noiembrie 1911 se nastea in localitatea gorjeana Balcesti cea care avea sa devina cea mai mare interpreta a muzicii populare romanesti. Nascuta intr-o familie cu 16 copii, artista a fost nevoita de mica sa indure greutatile vietii, muncind cu ziua prin sat pentru a mai strange cate un banut.




Imaginea copilariei avea sa reapara mai tarziu in mintea Mariei Lataretu care isi descria locuinta copilariei ca fiind mica si foarte saraca cu doar doua incaperi. Cel mai mult a iubit in copilarie gradina casei, pe care o descria ca avand un gard de jur-imprejur, cu stobori impletiti cu nuiele in care se gaseau o multime de trandafiri, garoafe, gherghine si o tufa de liliac. “In ea cantau toate pasarile din lume, asa de frumos, ca am vrut sa cant si eu ca ele…” spunea Maria Lataretu marturisind ca a inceput sa cante din joaca, din dorinta de a imita pasarile, iar mai tarziu a deprins cantece de la mama sa, care isi tragea radacinile dintr-o familie de lautari.

Lipsurile de acasa si dorinta de a scapa de saracie o determina la varsta de 14 ani sa plece catre Ionita, fratele ei care canta intr-un taraf din Targu Jiu. In jurul varstei de 17 ani ajunge cantareata principala a tarafului pentru ca in scurt timp sa se marite cu Tica Lataretu, un viorist din Lelesti. Impreuna au cutreierat sate si comune, la nunti si botezuri, mai bine de 10 ani, timp in care Maria a devenit una dintre cele mai cunoscute si apreciate interprete din zona Olteniei.

Intre timp vestea talentului Mariei Lataretu a ajuns si la urechile marelui folclorist Constantin Brailoiu, cel care va avea un rol decisiv in cariera artistei. El este cel care a reusit sa ii slefuiasca talentul urias cu care aceasta era inzestrata. A invatat-o cum sa se prezinte pe scena si cum sa-si poarte costumul popular, iar in 1937 o aduce la Bucuresti pentru inregistrarile Arhivei de Folclor a Societatii Compozitorilor Romani. In scurt timp ajunge sa imprime discuri “Columbia” si sa cante la posturile de radio ale vremii. De aici pana la consacrarea ca interpreta si reprezentanta cantecului popular romanesc nu a mai fost decat un pas.

Maria Lataretu nu avea carte dar era inzestrata cu o memorie fantastica. Retinea in jur de 1000 de cantece cu muzica si versuri, create dar si culese. Avea un instinct artistic extraordinar. Fara studii muzicale simtea muzica populara cu mare precizie artistica si isi alegea pentru repertoriul personal cantecele cu adevarat valoroase. Maria avea “leac” pentru oricine si orice suferinta sau dor. Canta din suflet si cu raspundere mare pentru ca spunea ea: “trebuie sa faci oamenii sa fie fericiti, ca au dureri pe suflet si au nevoie sa fie mangaiati”. Cantecul ei era ca un descantec vindecator pentru cel care il asculta; glasul mangaietor si dulce, stilul de interpretare al cantecelor inspirate din frumusetea si puritatea naturii, prima iubire si a framantarilor interioare provocate de greutatile prin care a trecut ii ofereau Mariei o putere interpretativa greu de egalat in muzica romaneasca

Era o creatoare de geniu, multe dintre cantecele sale despre care se crede si astazi ca vin din creatia folclorica, din popor, sunt de fapt ale Mariei Lataretu, cu muzica si text ori numai muzica sau text. Cantece ca: “M-a facut mama oltean” ( una dintre primele creatii ale Mariei Lataretu imprimata in 1937 la Arhiva de Folclor a Societatii Compozitorilor Romani, sub indrumarea etnomuzicologului Constantin Brailoiu, alaturi de alte cantece compuse de ea i-au fost daruite lui Ion Luican), “Lung ii drumul Gorjului” ( prima creatie la varsta de 17 ani a Mariei Lataretu ) si “Marioara de la Gorj” au fost preluate de inegalabilaMaria Tănase. “Lie Ciocarlie”, “Au pornit olteni la coasa”, “La Tismana intr-o gradina”, “Mai ti minte mai draga Marie”, “Dor de Mama’ sunt toate creatiile ei.

Se spune ca toti marii interpreti ai vremii aveau in repertoriu cantece create de Maria Lataretu, cantece pe care dupa ce le daruia nu le mai canta niciodata.

maria lataretu

In anul 1949 a devenit prim-solista primei noastre orchestre de muzica populara de stat, devenita mai tarziu orchestra “Barbu Lautaru” care apartinea Institutului de Folclor. Maria devenise celebra atat in tara, unde canta alaturi de Maria Tanase si Ioana Radu si avea contracte cu celebre case de discuri ale vremii, cat si peste hotare. In Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S, Egipt, Siria, Iordania, Elvetia, Turcia, Ungaria, Iugoslavia, Grecia si Bulgaria a fost primita cu salile pline, fiind supranumita “Printesa” ori “Regina cantecului romanesc”. In pofida diferentelor de limba, in timpul concertelor sale Maria reusea sa transmita auditoriului strain emotia cantecului folcloric romanesc.

In 1965 a fost primita in Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. A reusit sa scrie 104 piese, insa este de presupus ca multe alte cantece create si cantate in aproape 40 de ani de cariera au intrat in folclorul popular si nu au fost puse pe note ori inscrise oficial ca fiind creatiile ei.

In ceea ce priveste viata personala, Maria a avut norocul sa gaseasca un sot iubitor, alaturi de care a trecut prin multe greutati. Impreuna au avut 6 copii dintre care numai Ion, al doilea copil al familiei, a trait. Primul copil, Gica, a murit la varsta de doi ani si jumatate din cauza unei raceli puternice. Mariuca a fost al treilea copil al familiei despre care se spunea ca mostenise talentul mamei sale. Soarta nefericita a facut ca la varsta de 6 ani, in timp ce se juca, sa fie muscata de un caine turbat. Aceste tragedii au fost urmate de alte doua. Prima a fost moartea, din cauza lipsei medicamentelor, a doua fete gemene la varsta de un an si jumatate pentru ca ultimul baietel, nascut la o nunta unde Maria se dusese sa cante, sa moara la trei zile dupa nastere.

Pentru toti copii pierduti Maria Lataretu a compus doina “Lie, ciocarlie”, o capodopera a muzicii romanesti, care a fost interpretata de-a lungul timpului de mai multi artisti si despre care multi cred ca este o creatie populara anonima. Interpretarea Mariei Lataretu este unica, prin aceasta aceasta doina epica transmite, printr-o transpunere alegorica in plangerea ciocarliei careia plugul i-a stricat cuibul si i-a ucis puii, suferinta provocata de pierderea celor cinci copii.

“Lie, ciocarlie/ Ce ti-a venit tie/ De canti pe campie/ Singura pe lan/ Fara ciocarlan/ Mie mi-a venit/ De anul trecut/ Cuibul mi-am facut/ Sub brazda de plug./ Plugul n-a stiut/ Cuibul mi-a starnit/ Puii mi-au murit/ Si mi-am pus in gand/ Ca sa zbor in vant/ Sa dau de pamant/ Sa mor mai curand”

Necazurile nu s-au oprit aici. Familia Lataretu a pierdut doua locuinte. Prima a fost distrusa de bombardamentele americane din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. O a doua casa, pentru care Maria a facut mari sacrificii financiare, a fost construita la Targu Jiu, dar cand a venit momentul sa locuiasca intransa a fost nationalizata de regimul communist.

Tot in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sotul Mariei Lataretu a fost inrolat pe front. A fost luat prizonier si timp de 7 ani, pana in 1948 cand s-a intors in tara, nu s-a stiut nimic despre el crezandu-se ca ar fi murit pe front. In tot acest timp Maria l-a asteptat si a reusit sa isi creasca singura copilul. Toate aceste intamplari au adus in sufletul ei numai tristete, accentuandu-i durerea si suferintele.

La data de 14 octombrie 1971, din cauza unui cancer galopant, sotul Mariei Lataretu a decedat. La 11 luni de la acest eveniment nefericit, pe 27 septembrie 1972, Maria Lataretu avea sa se prezinte la ultimul ei concert, in fata publicului prezent in Caminul Cultural din Romanesti, judetul Botosani. Legenda spune ca a murit pe scena in timp ce canta melodia “Va las cantecele mele”:

“Uita-te lume la mine/ Lume, draga lume/ Ia uitati-va la mine/ Lume, draga lume/ La costum cu floricele/ Lume, draga lume/ Marama cu gaurele/ Lume, draga mea/ La ochisori si gurita/ Lume, draga lume/ La camasa cu altita/ Lume, draga mea.

Ca maine ma duc din tine/ Lume, draga lume/ Stiu ca nu va pare bine/ Lume, draga lume/ Va las voua cantecul/ Lume, draga lume/ Inima si sufletul/ Lume, draga lume/
Va las cantecele mele/ Lume, draga lume/ Sa va petreceti cu ele/ Lume, draga lume.

Ma usuc ca frunza-n vant/ Lume, draga lume/ Cand cade jos pe pamant/ Lume, draga lume/O ploua si-o bate vantul/ Lume, draga lume/ S-amesteca cu pamantul/ Lume, draga lume/ O sufla vantul pe toata/ Lume, draga lume/ Parca n-a fost niciodata/ Lume, draga lume. “

Modul in care a murit a ramas pana astazi un subiect controversat. Multi din cei care au fost la ultimul ei spectacol alaturi de Ioana Lataretu sustin ca a murit pe scena in timp ce interpreta celebra melodie “Va las cantecele mele”. Mai credibile sunt relatarile doamnei Laura Lavric si cele ale lui Ionel Schipoanca care se aflau in culise si care sustin ca artista a murit dupa ce si-a incheiat recitalul, in culise.


“Maria Lataretu. Ultimul Cantec, Ultima zi” – Documentar Realizat de Viorel Ilisoi


Maria Lataretu – Muzica Populara de Colectie

Daca intampinati probleme in utilizarea acestui playlist (lista de redare) cititi urmatoarele instructiuni

Lista de redare contine 20 de videoclipuri (durata: 1 ora):

  1. Mai tii minte, mai draga Marie
  2. Mai treci, neica, si tu dealul
  3. Radu mamii, Radule
  4. Pe campul cu florile
  5. Va las cantecele mele
  6. Dunare cu valuri line
  7. Murgule coama frumoasa
  8. Haide cu dor si luna
  9. Joaca hora-n poenita
  10. Sanie cu zurgalai
  11. Cand o-i zice odata, hai!
  12. Ce frumoasa-i potecuta
  13. Mandrulita de pe grui
  14. Dulce-i dragostea pe fan cosit
  15. Ciresule, frunza rara
  16. Cum am vorbit noi aseara
  17. As muri, dar nu acuma
  18. Padure verde de brad
  19. Luna, luna, ia fi buna
  20. Of, dor, dor, dor

Maria Lătăreţu – Colaj II

Daca intampinati probleme in utilizarea acestui playlist (lista de redare) cititi urmatoarele instructiuni
Lista de redare contine 19 videoclipuri (durata: 1 ora, 7 minute):

  1. Lie, ciocarlie
  2. Ma uitai, la rasarit
  3. As ofta sa-mi iasa focul
  4. Aseara pe la chindie
  5. Hei luna
  6. Trei in lume nu se poate
  7. Fir-ai tu sa fii de fata
  8. Au pornit olteni la coasa
  9. Dunare, Dunare lina
  10. Ma dusei in camp sa ar
  11. Ti-ai uitat dragostea
  12. La stejarul de pe plai
  13. Colindai valceaua toata
  14. Neicuta de-atata dor
  15. Pe drumul de la Cepari
  16. Neica de dragostea mea
  17. Maicuta, sa nu ma dai
  18. Cine trece Campul Mare
  19. Oltule, Oltetule

“De multe ori, spunand ca Maria Lataretu a fost o interpreta a cantecului popular, spunem prea putin sau poate chiar gresim. Incercand sa explicam acest lucru explicam in mod firesc si de ce ocupa un loc aparte in sufletul ascultatorilor, de ce este de nemaintalnit si de neintrecut. Ea nu s-a rezumat a fi numai purtator de cantece, numai un intermediar in drumul folclorului de la fauritorii lui la public, pentru ca, aidoma creatorului popular, ea a preluat melodiile de pe meleagurile natale, imbogatindu-le prin interpretare cu noi valente.

Cantecul lung oltenesc, cantecele haiducesti, hore si mai ales sarbe, celebrele sarbe oltenesti, cantecele Mariei Lataretu poarta cu ele dorul si dragostea, codrul si florile.

De ce le indragim? Poate pentru ca, ascultandu-le, ne regasim in ele, cu bucuriile, cu dorurile noastre…” – Marioara Murarescu

S-ar putea sa va placa: Ileana Sărăroiu, Petrica Mitu Stoian.

Legaturi externe:

Etichete: Maria Lataretu biografie, Maria Lataretu colaj, Lataretu Maria, MariaLataretu.




 

SHARE
Previous articleAlin Suceveanu
Next articleValentin Sanfira

LEAVE A REPLY